Intr-un trecut, trecut

Obsesia

Am inceput sa o iau razna, dar culmea ca asta nu ma surprinde cu nimic. Am inceput sa cred ca nimic nu are valoare mai mare decat banul. Visele cu trecutul ala nenorocit cand eram sarac nu-mi dau pace, visele cand cineva exista, iar eu cerseam o amarata de tigara pe strada.. nu am sa uit niciodata. In fiecare dimineata ma trezesc cu lacrimi in ochi, in fiecare dimineata imi fac planuri cum sa ajung tot mai bogat, nimic nu ma opreste... am devenit lacom, extrem de lacom. Nu imi mai pasa de nimeni, doar de parinti. Acum am tot ce imi doresc si tot mai vreau: plasma de 2 metri, BMW seria 7 (seria 5 e plictiseala)... Unde dracului ajung? Imi doresc sa iubesc ca un copil, dar trecutul nu-mi da pace, nu ma lasa sa se mai intample ce s-a intamplat. Nu imi da voie sa respir in voie, sa visez... Visez doar trecut. Traiesc intr-un vis ramas trecut, nimic nu se mai apropie de mine, nu mai las pe nimeni.
Un vis imi spulbera fiecare noapte-dimineata... un vis ce ia nastere dintr-o aminitire.... Cine esti sa-mi faci toate astea? Un gand nebun imi spune ca: "tinere, esti doar la inceput... "
M-am saturat sa-mi amintesc acele clipe cand eram intr-un esec total, m-am saturat... INTELEGI? PLEACA DIN VIATA MEA
Cine sunt eu sa ma las judecat? Un nimeni, da un nimeni...
M-am saturat.. vreau sa scap de acel trecut, sa traiesc intr-un prezent simplu, acoperit de un viitor normal....
M-am saturat... Pleaca!